George Berkeley (1685 – 1753) a fost un strălucit filosof anglo-irlandez din epoca modernă timpurie. Una dintre realizările sale principale a fost promovarea idealismului, ideea care neagă existența unei substanțe materiale. Berkeley susține că realitatea este alcătuită exclusiv din minți și din ideile lor; de exemplu, mesele și scaunele sunt doar idei în mințile celor care le percep. Berkeley este cunoscut și pentru critica sa la adresa abstracțiunii, pe care o consideră iluzorie și inaccesibilă. În acest context, el îl critică pe Locke, care susține că mintea desprinde ceva comun și asemănător din toate obiectele particulare, creând o idee nouă, abstractă. Berkeley arată că este imposibil, de pildă, să formăm ideea abstractă de „mișcare” separată de corpul care se mișcă, pentru că aceasta n-ar trebui să fie nici mers, nici zbor, nici târâre. În mod asemănător, nu ne putem imagina ideea abstractă de „corp”, pentru că ar trebui să fie fie al unui om alb, fie al unui om negru, fie al unui om căprui, fie al unui om strâmb, fie al unui om înalt sau al unui om scund. În locul ideilor abstracte, Berkeley sugerează că putem avea o idee generală care reprezintă sau stă pentru toate celelalte idei particulare de același fel. De exemplu, când spunem „mișcare”, avem în vedere orice corp în mișcare — fie că zboară, se târăște sau merge — iar acest cuvânt general se aplică corect.
