Confucius, cunoscut și ca Kongzi (551–479 î.Hr.), a fost un filosof și învățător chinez, considerat de mulți cel mai influent gânditor chinez din toate timpurile. Influența sa în istoria Chinei este adesea comparată cu cea a lui Socrate în Occident. Filosofia confuciană pune accent pe a iubi pe alții prin practicarea Regulei de Aur: să nu faci altuia ceea ce nu vrei pentru tine. În acest sens, Confucius susținea închinarea la strămoși, respectul pe care copiii trebuie să îl arate celor mai în vârstă și practicarea altruismului pentru coeziunea socială. Confucius punea, de asemenea, mare preț pe cultivarea de sine și pe sinceritate, care fac o persoană virtuoasă. Alte virtuți descrise în confucianism sunt seriozitatea, generozitatea, hărnicia și bunătatea. În privința gândirii politice, Confucius credea că, dacă un conducător este o persoană virtuoasă, guvernarea nu poate fi rea. În special, dacă conducătorul guvernează prin propriul exemplu și îi tratează pe oameni cu dragoste și grijă, el își răspândește virtuțile asupra lor, făcându-i buni.